Cercetătorii de la Boston Consulting Group au identificat un nou fenomen denumit “AI brain fry”, adică oboseala mentală acută cauzată de supravegherea instrumentelor AI.
Studiul, publicat în Harvard Business Review, arată că în loc să ne elibereze timp, gestionarea agenților AI poate crea suprasarcină cognitivă. Oamenii raportează erori mai frecvente, dificultăți de concentrare și intenție crescută de a demisiona.
Confirm fenomenul și din propria experiență ca o senzație de “zgomot mental” constant, parcă aș avea zeci de tab-uri deschise simultan în minte.
Contrar promisiunii de focus pe muncă strategică, multitasking-ul devine trăsătura dominantă a lucrului cu AI. Jonglez simultan între munca creată de AI, verificări, corecții și decizii pe mai multe proiecte. Sună bine în teorie, însă în practică e ca și cum aș face micromanagement pas cu pas într-o echipă de 10 oameni și fiecare mă întreabă aproape simultan ce să facă.
Tentația să folosim mai mulți agenți concomitent e mare și promisiunea de productivitate e seducătoare. Fiind încă la începuturile fenomenului de colaborare între om și mașină sub această formă, e bine să ne amintim că suntem oameni. Avem limite de capacitate cognitivă și e important să le recunoaștem înainte să ajungem la epuizare.
Câteva sugestii pentru tine și echipele de oameni pe care le gestionezi pentru limitarea AI brain fry:
1. Începeți cu un singur agent, un singur flux și nu scalați înainte să aveți un proces stabil și predictibil. Automatizarea haotică produce doar haos mai rapid. Nu cere angajaților să gestioneze mai mult de un agent simultan.
2. Definește clar ce decizi tu și ce decide AI-ul. Fără această graniță, ajungi să verifici totul, adică să refaci manual munca cu pași suplimentari și în realitate productivitatea scade.
3. Planifică pauze și temporizează deadline-urile. Studiul BCG confirmă că brain fry-ul dispare când iei o pauză.
4. Investește în educația ta și a echipei înainte să dai acces la tool-uri AI. Echipele care înțeleg cum funcționează tehnologia au așteptări realiste și sunt mult mai productive.
Instrumentele care au la bază tehnologia GenAI încă necesită supraveghere umană, iar supravegherea consumă energie mentală și probabil e o problemă de tranziție.
Instrumentele sunt noi, oamenii încă învață să le gestioneze și e ca și cum ai da un Ferrari cuiva care tocmai a luat permisul.